- triúnghi
- s. n., pl. triúnghiuri
Dictionar Ortografic al Limbii Române Pentru Elevi. 2013.
Dictionar Ortografic al Limbii Române Pentru Elevi. 2013.
triunghi — TRIÚNGHI, triunghiuri, s.n. 1. Poligon format din trei laturi (latură) care se întâlnesc două câte două şi formează trei unghiuri interne. 2. Grup de trei (sau de mai multe) fiinţe sau lucruri ale căror puncte de aşezare, dacă ar fi unite prin… … Dicționar Român
scalen — SCALÉN, scaleni, e, adj. 1. (În sintagma) Triunghi scalen = triunghi care are laturile (latură) neegale. 2. (În sintagma) Muşchi scalen (şi substantivat, m.) = fiecare dintre cei trei muşchi egali, în formă de triunghi scalen, situaţi în regiunea … Dicționar Român
trigon — TRIGÓN, trigoane, s.n. 1. Prăjitură în formă de triunghi, preparată din foi de plăcintă umplute (umple) cu nuci şi muiate (muia) în sirop. 2. (În expr.) Trigonul cerebral = lamă de materie nervoasă, care (împreună cu corpul calos) face legătura… … Dicționar Român
triunghiular — TRIUNGHIULÁR, Ă, triunghiulari, e, adj., s.n. 1. adj. Care este în formă de triunghi. 2. adj., s.n. (Competiţie sportivă) la care participă reprezentanţi a trei ţări sau a trei echipe. [pr.: tri un ] – Din triunghi (după lat. triangularis).… … Dicționar Român
obtuzunghi — OBTUZÚNGHI, obtuzunghiuri, adj. (În sintagma) Triunghi obtuzunghi = triunghi care are un unghi obtuz. – Obtuz + unghi (după fr. obtusangle). Trimis de oprocopiuc, 06.05.2004. Sursa: DEX 98 obtuzúnghi adj. m. (sil. mf. tuz ), pl. obtuzúnghiuri… … Dicționar Român
ortic — ÓRTIC, ortice, adj. (În sintagma) Triunghi ortic = triunghi ale cărui vârfuri sunt punctele de intersecţie ale înălţimilor cu laturile opuse vârfurilor triunghiului din care sunt coborâte. – Din fr. orthique. Trimis de ionel bufu, 15.05.2004.… … Dicționar Român
echer — ECHÉR, echere, s.n. 1. Instrument în formă de triunghi dreptunghic, întrebuinţat în desenul tehnic şi în operaţiile de trasare pentru desenarea şi verificarea dreptelor paralele, a dreptelor perpendiculare cu o direcţie dată; colţar. 2.… … Dicționar Român
trianglu — TRIÁNGLU, triangluri, s.n. Instrument muzical de percuţie făcut dintr o bară cilindrică de oţel îndoită în formă de triunghi, care se loveşte cu o baghetă din acelaşi material; triunghi (3). [pr.: tri an ] – Din fr. triangle. Trimis de dante,… … Dicționar Român
baricentru — BARICÉNTRU, baricentre, s.n. 1. Centru de greutate. 2. Punctul de întâlnire a medianelor unui triunghi. – Din fr. barycentre. Trimis de valeriu, 13.09.2007. Sursa: DEX 98 BARICÉNTRU s. v. centru de greutate. Trimis de siveco, 05.08.2004. Sursa … Dicționar Român
catetă — CATÉTĂ, catete, s.f. Fiecare dintre cele două laturi care alcătuiesc unghiul drept al unui triunghi dreptunghic. – Din fr. cathète, lat. cathetus. Trimis de valeriu, 03.03.2003. Sursa: DEX 98 catétă s. f., pl. catéte Trimis de siveco,… … Dicționar Român